Etimologicamente, Umbra & Imago

În acest weekend voi juca teatru alături de prietenii mei din IMAGO.

De câteva nopţi, aveam o trilemă exasperantă cu o replică, şi abia în dimineaţa asta am scăpat din chingile celor trei sensuri.
Situaţia este în felul următor: Pompierul, deliciosul personaj ionescian, năvăleşte în scenă, confundând piesa Vicontele cu Cântăreaţa cheală.
Pompierul: "Lăsaţi-mă, ăsta-i rolul meu, de Pompier!"
Baronul: "Fiecare joacă un rol în viaţă."

Ei. Cum să aleg eu acum, între cele (cel puţin) trei căi semantice ale replicii Baronului?
După aproape zece ani de dubii, acum sunt sigur că monseniore Ionesco a făcut intenţionat tot ce a făcut.

1. Fiecare joacă un rol în viaţă.
Înţelesul primar pare legat de conceptul Lumii ca Scenă, iar noi suntem actorii. Simpluţă idee, bibliografie berechet pe temă (Shakespeare, Eminovici, etc.)

2. Fiecare joacă un rol în viaţă.
Parcă se schimbă puţin schema înţelegerii, nu? Nu putem fi decât ceea ce suntem obligaţi de către destin să jucăm, nu putem juca alte roluri? Mi se pare că se complică treaba. Ajung din nou la tema fatalităţii, şi la replica Domnului Gras din acelaşi text ionescian: "la rigoare, vom spune că nu ne vom opune destinului hărăzit" (ce verb, ce verb!)

3. Fiecare joacă un rol în viaţă.
Punerea mea în scenă din acest weekend optează pentru varianta asta. Tonalitatea cu care poate fi spusă ar trebui să evidenţieze că în afara vieţii nu ne putem juca rolul. Pur şi simplu.
Există părerea că e nasol dacă un actor îşi foloseşte skillurile dramatice şi în afara scenei. Cel mai adesea spunem despre el la modul peiorativ: "nu mai juca teatru cu mine", "ce dramatic eşti" (simţind la el falsitate, exagerare inutilă, demascare, etc)
Dar paradoxal, Baronul se pare că-i face un bine Pompierului trimiţându-l afară din scenă. În viaţă avem teatrul, ca sens şi manifestare deplină, sala de teatru fiind doar un surogat al Marii Scene.

Bineînţeles că cele trei semnificaţii nu se exclud, ci se ajută, ducând la sublimul sens al drama-theurgiei, lupta-zeilor-ce-fac, actul uman existenţial suprem.

Benga!